vineri, 16 august 2013

Este posibila o lume fara bani?

Au trecut majoritatea evenimentelor care imi consumau timpul alocat articolelor si a venit momentul sa mai scriu si eu un cuvant sau doua. Tema pe care am ales-o pentru acest material este subiectul meu preferat de discutie dintr-un motiv simplu. Pentru ca merita. Beneficiile devin evidente cand o idee intr-adevar relevanta pentru vietile noastre este supusa dialogului Bohmian. Asadar, este posibila o lume in care nu exista bani? Parerea mea este ca da, si voi prezenta in continuare cateva din argumentele care stau la baza acestui raspuns.

Interesul meu fata de centralitatea banilor in societatea contemporana deriva din ceea ce am observat, observ si, sper, voi observa din ce in ce mai putin. Cu siguranta nu sunt singur. Timpanele multora vibreaza la invocarea acestei entitati promovata la ordin dumnezeiesc, multe creiere proceseaza imagini cu figuri ingrijorate din acest motiv si ritmuri cardiace accelereaza atunci cand ii vedem sau, dimpotriva, nu-i vedem. Bani este laitmotivul vietii moderne; binecuvantarea Dumnezeiasca intr-un format fizic - daca o ai, vei simti iubirea. Imi permit sa spun acest lucru pentru ca in aceasta paradigma Bani ingenuncheaza indeplinirea tuturor nevoilor conditiei umane, plecand de la cele de ordin animal pana la cele de ordin spiritual. 

Reactia intalnita cel mai des atunci cand am mai discutat aceasta problema in alte contexte a fost: "Pai, ar trebui sa ne intoarcem in epoca de piatra". Naturaletea cu care emerge aceasta concluzie nu ma surprinde pentru ca si eu am ajuns la ea de n ori gandindu-ma la acest aspect. Totusi, grila mea de lectura social-constructivista, combinata cu setul de cunostinte de psihologie care mi le-am insusit, ma tot indeamna sa ridic semne de intrebare acestui rezultat. Parerea mea este ca singura epoca de piatra la care ar trebui sa ne intoarcem este una mentala, nicidecum una in adevaratul sens al cuvantului. 

In esenta, Bani este o notiune abstracta. Economia este un artefact mentinut real de intelectul si activitatea umana. E Omul-Negru sau revelionul. Insa sistemul nostru cognitiv functioneaza intr-o maniera care constituie un dezavantaj in evidentierea acestui aspect. Oamenii tind sa creada tot ceea ce gandesc pentru ca asa suntem construiti. In reprezentarea realitatii, atribuim in mod natural cunostintelor noastre valori de adevar: 1 sau 0, adevarat sau fals. Daca asta ar fi toata povestea despre cum functioneaza in mod natural si confortabil mintea noastra, solutia ar fi simpla. Schimbi valoarea de adevar a credintelor referitoare la importanta banilor si voila - esti hipiot. Din pacate, povestea este mult mai lunga (si in mare parte necunoscuta). 

Centralitatea banilor la nivel social este concomitenta cu centralitatea banilor la nivel individual. Un aspect la fel de important este faptul ca aceste cunostinte sunt interconectate si acumulate intr-un mod ierarhic. Un exemplu ilustrativ ar fi structura pe functii a unei organizatii. Daca se schimba CEO-ul, te astepti ca schimbarea sa se faca simtita in toate departamentele prin schimbarea de politica organizationala. Acest CEO este analog unei credinte centrale in sistemul nostru cognitiv. Atunci cand 90% din activitatile noastre necesita intr-o oarecare masura bani, simpla conversie din 1 in 0 a valorii de adevar atribuite unei credinte centrale nu rezolva problema pentru ca "Bine, bine, dar cum am mai trai?". Bani si nonBani sunt la fel de influente in stabilirea patternurilor de activitate umana. Atunci cand o credinta centrala isi schimba valoarea de adevar, invariabil celelalte constructii fundamentate pe aceasta vor avea de suferit. Toate regulile noastre de functionare de tipul "daca X atunci Y" se destrama pentru ca asumptia principala nu mai este valabila. E ca si cum te-ai hotara sa mergi la pescuit in desert. Din fericire, exemplul meu este extrem prin certitudinea sa - pestii chiar nu traiesc in desert. Dar cat de cert este faptul ca oamenii nu pot trai fara bani?

Teoreticienii evolutionisti sustin faptul ca sistemul de comanda ierarhica si economia sunt rezultate memetice ale constructiei noastre genetice. Pe scurt, nu ne putem abtine de la a folosi bani pentru ca la baza suntem niste animale care vor sa supravietuiasca si sa se reproduca, iar pretul acestor dezirate este bunastarea celuilalt. Succesul unui competitor este tradus in sanse mai reduse pentru tine sa obtii acces la resurse (mancare, femei, cicalacacichicea). Practic, atunci cand ai bani iti poti asigura supravietuirea si, poate mai important, iti poti stampila in frunte faptul ca esti o "captura" mai buna decat altii din punct de vedere sexual [vezi, de exemplu, prelegerea lui Gad Saad]. 

Nu incerc nicidecum sa combat teoria evolutionista, dar daca ar fi sa invatam ceva din ea, acel lucru este faptul ca lumea este dinamica si intr-o continua schimbare. Da, majoritatea gandurilor noastre automate au substrat evolutionist, insa la fel de "Da" este si faptul ca aceste ganduri pot fi identificate de persoana care le experentiaza prin abilitatile mentale superioare cu care ne tot laudam si care ne asigura locul in varful lantului trofic - animalul care stie ca stie, nu? Ce rost are studiul comportamentului uman, daca rezultatele obtinute nu sunt folosite in scop de optimizare? In plus, procesul evolutiv se desfasoara intr-un anumit mediu. Atunci cand banii sunt validati social ca fiind cel mai important lucru intr-o viata de om, e de asteptat ca schimbarile in acest sens sa fie imposibile. Imi aduc aminte de o experienta personala, o amintire de la cativa ani (pana in 7) care m-a ajutat sa deschid ochii cu privire la importanta modului in care educam colectiv generatiile tinere. Ceea ce i-am cerut eu lui Dumnezeu, intr-o rugaciune inainte sa ma culc, a fost ca familia mea sa castige la TeleEurobingo (sau ceva de genul). Nu stiu daca are sens sa incerc sa spun de ce ar fi asta relevant pentru argumentul meu. Mizez pe faptul ca extragem aceeasi invatatura.

Ok, si care ar fi alternativa? In efortul de a-mi articula viziunea personala voi evita apelul la afirmatii de genul "ceea ce conteaza, de fapt, este sa ai pe cine sa tii de mana atunci cand te uiti la stele", desi acest lucru nu le face mai putin adevarate pentru mine, ci ofera articolului o alura mai putin sectanta pentru cititori. Alternativa se naste atunci cand competitia pentru resurse devine redundanta. Banii sustin aceasta competitie prin capacitatea lor de a limita accesul si de a defini ce este resursa si ce nu. Un exemplu ilustrativ este aurul. Aurul este o resursa pentru ca aurul costa bani. Dar ce este in esenta aurul? Atunci cand valoarea nu mai este masurata in bani, lucrurile cu adevarat importante raman in picioare. Ceea ce tot subliniaza persoanele care au reusit si reusesc sa traiasca fara bani [un exemplu] este importanta semnificatiei interactiunii dintre persoane. In acest sens, persoanele care traiesc fara bani redefinesc notiunea de job. Locul de munca nu mai este o activitate impersonala delimitata printr-o fisa de post si recompensata cu bani. Toate actiunile se deruleaza spre un scop comun, acela de a construi. Cand scopurile sunt identice si la fel de importante pentru cel putin doua persoane, acestea vor colabora in atingerea lui.

Cum ar arata o lume fara bani? In linii foarte largi, eu vad o lume sensibila la problemele colective. Problema colectivului devine problema individului pentru ca ii afecteaza functionarea. Acest trib modern urmareste progresul in adevaratul sens al cuvantului. Pragmatismul ajunge valoare centrala pentru mobilizarea eforturilor colective. "De ce?" este intrebarea fundamentala, pentru ca raspunsul la intrebarea "Pentru cine?" este cunoscut de toata lumea. Astfel, "combustibilul motorului colectiv" isi schimba compozitia, interesul personal fiind filtrat prin beneficiul grupului.

Asa cum am precizat la inceputul articolului, intrebarea este supusa unui dialog Bohmian. Asadar, orice parere, fie ea contradictorie sau complementara, este binevenita in sectiunea de comentarii.

*LATER EDIT*

La recomandarea lui VladM, postata in sectiunea de comentarii, am vizionat documentarul Zeitgeist Addendum. Este o sursa de informare excelenta cu privire la neajunsurile sistemului monetar si explica de ce, prin definitie, paradigma actuala este si va fi intotdeauna insuficienta in depasirea neajunsurilor societatii.

Puteti urmari documentarul aici: http://www.youtube.com/watch?v=EewGMBOB4Gg

Acelasi documentar mediatizeaza si viziunea lui Jaques Fresco referitor la cum ar arata o lume fara bani. Acest proiect se numeste The Venus Project si puteti sa aflati mai multe aici: http://www.thevenusproject.com