Despre "mindfulness" și arta de a trăi aici și acum

Voi începe acest articol propunând cititorului un exercițiu pentru a înțelege puțin mai bine la ce se referă acest concept de mindfulness. După ce termini de citit această frază, oprește-te pentru 10-15 secunde din tot ceea ce faci și încearcă să conștientizezi multitudinea de senzații pe care le simți în momentul prezent, dar nu au fost incluse până acum în câmpul atențional: modul în care corpul tău intră în contact cu scaunul, podeaua sau orice altă suprafață pe care stai în acest moment, conștientizarea respirației (felul în care aerul intră și părăsește corpul), gustul care îl ai în gură și mirosul camerei în care te afli, multitudinea sunetelor din jur, etc. Cu alte cuvinte, trăiește pentru 10-15 secunde aici-ul și acum-ul.

Un scurt istoric al mindfulness-ului: așa cum probabil ați anticipat deja, mindfulness-ul își are originea în istoria filosofiei buddhiste. Una din cerințele pe care o persoană ar trebui să le îndeplinească în procesul de căutare a stării de iluminare, spune Buddha, este aceea de a trăi conștientă de momentul prezent (conscious living, mindful living). Istoria și învățăturile filosofiei buddhiste sunt subiecte care, într-adevăr, merită explorate, însă scopul acestui articol este altul. Deși inițial promovată într-un context oarecum religios, practicarea meditației pentru a cultiva mindfulness-ul poate fi, și este adoptată în contexte seculare. Aceasta a fost introdusă prima dată în domeniul medicinei de Jon Kabat-Zinn în anii '70, conturând un program de tratament al stresului la persoanele suferinde de boli cronice, și nu numai (mai multe informații despre Mindfulness Based Stress Reduction). Eficiența acestui program a atras atenția medicilor și a psihologilor și, în prezent, sute de studii clinice atestă utilitatea practicării meditației de tip mindfulness (de sine stătătoare sau în combinație cu alte tehnici terapeutice) în tratarea anxietății, stresului, prevenția recăderilor în cazul depresiei și unele tulburări de personalitate, cum ar fi borderline-ul. Mai simplu, mindfulness-ul este benefic și știința susține această afirmație. 

Cu toate că majoritatea studiilor sunt focalizate pe cazuri patologice, această practică poate fi folosită și în scop de optimizare. Adică da,oricine poate practica meditația de tip mindfulness pentru a profita de beneficiile asociate acesteia. Probabil prima întrebare care vine în minte este: "ok, și ce treabă are faptul că eu sunt conștient de senzația pe care o am când stau pe scaun cu sănătatea mea mintală?". Cam la asta se poticnesc și cercetătorii în momentul de față. Merge, știm asta. Dar de ce?

În primul rând, să încercăm să definim acest mindfulness. Deși lucrurile sunt oarecum ambigue, majoritatea autorilor cad de acord asupra faptului ca mindfulness-ul presupune focalizarea atenției asupra evenimentelor derulate în momentul prezent și acceptarea non-evaluativă a acestora în câmpul conștiinței. Cu alte cuvinte, dacă, de exemplu, simți ca te doare mâna, nu cataloghezi senzația ca durere, ci simți experiența ca atare.

Părerea mea este că mecanismul prin care mindfulness-ul promovează sănătatea mentală este unul multi-fațetat. În primul rând, consider că unul din factorii care contribuie la această stare de bine este de tipul unei intervenții simptomatice. Spun "în primul rând" pentru că am ales o abordare cronologică și această stare de bine este imediat resimțită la sfârșitul unei sesiuni de meditație de tip mindfulness. Să dăm un exemplu. Ai în minte o problemă: te gândești constant la faptul că trebuie să plătești facturile restante și nu ai bani. Te așezi frumos în poziție de lotus și te pui pe meditat. Efectul imediat este faptul că atenția ta este relaxată în momentul prezent. Nu te mai gândești la stimulul stresor, ceea ce înseamnă că stresul rezultat din această cauză va scădea. Evident, faptul că ești zen nu îți rezolvă facturile, dar te ajută să nu te mai gândești constant la asta. 

Practicarea meditației de tip mindfulness are, de asemenea, efecte benefice pe termen lung. Pentru a contura un al doilea posibil mecanism, este necesară o precizare. Meditațiile de tip mindfulness vizează și monitorizarea și conștientizarea activității cognitive. Cu alte cuvinte, încerci să fii conștient de gândurile tale și de faptul că acestea sunt ceea ce sunt: gânduri - o modalitate de reprezentare a realității în care trăiești. Odată conștientizat acest lucru și practicat nu doar în cadrul meditațiilor, ci și în viața de zi cu zi, individul începe să fie conștient fie de anumite pattern-uri în gândire, fie de gânduri specifice care pot provoca distres. De exemplu, când o persoană înțelege faptul că frica de a iniția conversații cu persoane necunoscute este dublată de anumite gânduri de genul: "N-ai treabă, sigur n-o să-i placă de mine." și cataloghează aceste afirmații ca fiind simple gânduri și nu realitate, modificarea patternului comportamental este mai probabilă. Cu cât experimentezi mai mult și ieși mai frecvent din zona ta de confort stabilită de câteva frontiere mentale, cu atât vei simți mai frecvent o stare de împlinire în raport cu viața ta. Consider acest al doilea mecanism unul foarte important și se pare că nu sunt singurul. Există multe terapii care folosesc mindfulness-ul cu scopul de a identifica astfel de gânduri automate și majoritatea studiilor de la ora actuală sunt focalizate în această direcție.

În orice caz, este posibil ca privind lucrurile dintr-o perspectivă exclusiv științifică să dezbracăm, pentru cei neinteresați, practica meditației mindfulness de toată frumusețea sa empirică. Ce pot să afirm este faptul că, dacă filosofia voastră de viață spune că orice experiență este o binecuvântare, atunci practicarea meditațiilor mindfulness este un must-do. E un reminder că ești viu, că ești aici și că asta e tot ce ai. Pe mine, personal, m-a ajutat să-mi ordonez puțin viața și să prioritizez ceea ce consider că este cu adevărat important. Pe lângă efectele benefice care le-am enumerat, este o metodă incredibilă de auto-cunoaștere și asta, cred, e una din întrebările la care toți vrem sa aflăm un răspuns. 

Pentru cei interesați, puteți să încercați o meditație ghidată de Kabat-Zinn (de exemplu asta, care este o meditație excelentă condusă de el la sediul Google). Puteți de asemenea să vă procurați prin diferite metode, mai legale sau mai puțin legale, CD-urile cu meditațiile ghidate ale acestuia din cadrul MBSR. Great stuff!